TOT CE VREI SĂ ȘTII DESPRE CASTELUL KÁROLYI DIN CAREI
ISTORIA CASTELULUI KÁROLYI DIN CAREI, PERLA RARĂ A TRANSILVANIEI
Castelul Károlyi te va impresiona, cu siguranță, prin frumusețea stilurilor arhitecturale, dar și pentru că ascunde între ziduri o istorie fascinantă, mai puțin știută.
Castelul a fost ridicat de familia Károlyi la Carei, la sfârșitul secolului al XV-lea și a trecut prin secole tumultoase și multe transformări, dar nimeni nu a reușit să-l doboare.
Este, poate, cea mai bine conservată clădire medievală a României, pe care merită să o vedeți.
CASTELUL KÁROLYI. ÎNCEPUTURI.
Castelul Károlyi a fost gândit, încă de la început, ca o construcție solidă, ceea ce i-a făcut pe nobilii vremii să o ia ca pe o amenințare și să îi ceară regelui demolarea ei, dar acest lucru nu avea să se întâmple.
În anii care au urmat, din cauza invaziilor turcești, devine cetate de apărare: cu șanț și zid de fortificare, cu bastioane și cu nișe de tragere pentru tunuri. Datorită poziției sale strategice, în secolul al XVII-lea, Cetatea din Carei intră în sistemul de fortificații împotriva turcilor.
CETATE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INVAZIILOR TURCEȘTI
Fortificațiile cetății sunt lărgite între anii 1661 și 1666. Asalturile turcești nu au reușit să distrugă cetatea, dar i-au provocat avarii grave, reparate în anul 1678. Și trupele germane au atacat cetatea, după ce Sándor Károlyi (1669-1743) s-a alăturat răscoalei conduse de Francisc Rákóczi al II-lea, devenindu-le astfel inamic.
În 1708, principele Francisc Rákóczi al II-lea stă aproape o lună în Cetatea din Carei, vizita fiind un moment memorabil în istoria familiei Károlyi. Camera în care a locuit faimosul conducător a rămas, la cerința familiei, neatinsă până la începutul secolului XX.
În secolele XVII-XVIII, în Cetatea din Carei au loc întâlniri diplomatice importante, printre care și negocierile pentru semnarea tratatului Păcii de la Satu Mare, din 1711.
Până la 1848, cetatea este apărată de 77 de călăreți și 30 de soldați, haiduci din satele vecine, în lor majoritate români. În schimbul avantajelor economice primite de la moșier, aceștia asigurau apărarea castelului și a orașului.
CASTELUL KÁROLYI - DIN CETATE DE APĂRARE, CASTEL BAROC
După stingerea conflictelor din zonă, apar primele planuri de transformare a cetății într-o clădire cu funcții rezidențiale. Antal Károlyi (1732-1791) este inițiatorul acestor idei, însă lucrările de încep abia în anul 1792. După planurile lui Joseph Bitthauser, bastioanele sunt demolate, iar cetatea este transformată într-un castel în stil baroc. După o descriere a vremii, castelul, acoperit cu șindrilă, urma un plan patrulater, cu două etaje, iar intrarea principală era situată în partea de nord.
Etajul superior avea 21 de camere, iar cel inferior 20 de încăperi cu boltă. Capela castelului era în latura sud-estică, iar bucătăria și anexele erau latura de sud a clădirii principale. Unele dintre cele mai importante momente din istoria castelului baroc au fost vizitele familiei imperiale. În anul 1797, József Károlyi (1768-1803) primește vizita prințului Joseph de Habsburg, iar, în 1884, prințul Rudolf de Habsburg petrece cu soția sa două zile la Carei.
CASTELUL KÁROLYI – DE LA BAROC LA ECLECTIC
O nouă transformare a castelului, de fapt, aspectul actual al clădirii, are loc între anii 1894-1896 și este inițiată de István Károlyi (1845-1907).
După planurile arhitectului Arthur Meinig, castelul baroc este transformat într-un edificiu în stil eclectic, cu aspectul unui castel cavaleresc medieval.
Structura de zid a castelului baroc este păstrată, fiind adăugate mai multe turnuri, care îi conferă clădirii un aspect asimetric și un șanț cu apă, un element medieval. Intrarea principală este transferată pe latura de nord-est a castelului, spre oraș.
Curtea interioară a castelului baroc este acoperită cu un tavan de grinzi masive pictate și transformată într-un uriaș hol de primire.
Pe trei dintre fațadele castelului sunt combinate elemente arhitecturale și de decor aparținând mai multor stiluri – romantic, baroc, etc – iar fațada estică este dominată de stilul neogotic.
Interiorul castelului era dominat de holul de primire, pavat cu mozaic și dotat cu șeminee uriașe. Încăperea situată la intrarea secundară, dinspre nord, a castelului funcționa ca sală de mese și tot aici era și capela familiei.
Restul încăperilor de aici erau ocupate de slujitori sau erau spații de depozitare. La etajul întâi, aripa sudică era rezervată apartamentelor familiei Károlyi, iar majoritatea restului încăperilor erau apartamente destinate oaspeților.
CASTELUL KÁROLYI – DIN PERIOADA INTERBELICĂ PÂNĂ ASTĂZI
După moartea lui István Károlyi, în anul 1907, membrii familiei nu mai locuiesc la Carei. În haosul creat de evenimentele sfârșitului de an 1918, multe dintre elementele de mobilier și obiecte de valoare din interiorul castelului au dispărut.
În perioada interbelică, ca urmare a unui acord dintre statul român și cel maghiar, obiectele de valoare rămase în castel (în special, tablourile) au fost înapoiate familiei Károlyi.
Un moment memorabil rămâne vizita Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria, în anul 1919. În perioada interbelică o parte a castelului este transformată în sanatoriu, iar restul găzduiește un cazino.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu acordul familiei Károlyi, aici funcționează o școală militară, transformată în spital militar în anul 1944. În perioada comunistă, castelul găzduiește instituții culturale de interes public: muzeul, casa de cultură și biblioteca orășenească.
În zilele noastre, castelul găzduiește o expoziție muzeală de interioare istorice care redă ambianța de odinioară a castelului și o expoziție de istorie locală.